Prin intervenţii mai mult sau mai
puţin punctuale operate în corpul dicţionarului s-au modificat o serie
de recomandări ale DOOM:
- scrierea şi/sau pronunţarea unor împrumuturi:
dumping, antidumping [(anti)damping], nu [(anti)dumping];
knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] şi knockout [knocaǔt/nocaǔt],
nu cnocdaun, cnocaut; categoria formaţiilor cu -men împrumutate
din engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen,
pl. congresmeni; recordmen, pl. recordmeni; tenismen, pl. tenismeni
(cf. şi femininele recordmenă, tenismenă, formate în
româneşte) etc.;
- unele forme flexionare:
- a continua
are, conform normei actuale, la indicativ şi conjunctiv prezent,
persoana I singular, forma (să) continui (nu (să)
continuu), ca şi la persoana a II-a singular, după modelul unor verbe în -ia
(ca a apropia);
- a mirosi are la indicativ prezent, persoana a III-a plural, forma
(ei) miros (nu (ei) miroase);
- s-au admis, atât la cuvinte vechi,
cât şi la cuvinte mai noi, unele forme ca variante literare libere: astăreală
/ astereală, becisnic / bicisnic, cearşaf / cearceaf, chimiluminiscenţă /
chimioluminescenţă, corijent / corigent, delco / delcou, diseară
/ deseară, fierăstrău / ferăstrău, filosof /filozof, luminiscent / luminescent,
muschetar / muşchetar, pieptăn / pieptene, polologhie
/ poliloghie, tumoare / tumoră;
- s-au eliminat unele
forme sau variante, recomandând (numai) acciză, astm, azi-noapte,
carafă, chermeză, chimioterapie, container, crenvurst, a dăula, de-a-ndăratelea, a dispera, fiică, a fonda, israelian, lebărvurst,
luminator, machieur, machieuză, maseur
maseuză - ca şi cozeur, dizeur, dizeuză -, marfar, magazioner, mesadă,
pricomigdală, zilier, nu (şi) acciz, astmă, as-noapte,
garafă, chermesă, chemoterapie, conteiner, de-a-ndăratele, a dehula, a despera,
crenvurşt, fiică [fĭică], a funda,
izraelian, lebervurşt, luminător, machior, machieză, masor, mărfar, magaziner,
misadă, picromigdală, ziler etc.;
- s-a admis existenţa la unele nume
compuse de plante şi de animale, de dansuri populare, de jocuri ş.a. a formei nearticulate
şi a flexiunii: abrudeanca (dans), neart. abrudeancă, g.-d.
art. abrudencii;
- s-au considerat (formal
articulate şi) de genul masculin (nu neutru, cum este cuvântul de
bază), numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei
(plantă) s. m. art., degeţel-roşu;
- „epitetele” referitoare la
persoane au fost considerate de ambele genuri, nu numai masculine: bâlbâilă
s. m. şi f.;
- s-a admis, printre altele,
existenţa unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog),
de specii animale şi vegetale (acantocefal) ş.a.;
- s-a considerat că substantivele
provenite din verbe la supin nu au în general plural şi s-au tratat
separat locuţiunile formate de la ele: ales s. n.; alese (pe ~)
loc. adv.;
- s-au respectat, pentru numele şi
simbolurile unităţilor de măsură, prevederile sistemelor internaţionale
obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti: watt-oră cu
pl. waţi-oră, nu wattoră, pl. wattore;
- s-a
schimbat încadrarea lexico-gramaticală a unor cuvinte:
-sunt considerate locuţiuni pronominale de politeţe (şi nu secvenţe
formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în
genitiv) tipurile Domnia Ta, Excelenţa Voastră,
Înălţimea Voastră etc., deşi formaţiile sunt analizabile,
deoarece acordul predicatului cu aceste secvenţa folosite ca subiect nu se face
cu persoana a III-a, ca în cazul substantivelor, ci cu persoana la care se
referă, de ex. cu persoana a II-a: Excelenţa Voastră veţi fi primit
de preşedintele ţării.
- bun-platnic,
rău-platnic, ca şi viţă-de-vie ş.a. (considerate,
probabil, de autorii DOOM ,îmbinări libere şi de aceea neinclus în
dicţionar), sunt socotite compuse;
-
uite este considerat
interjecţie, şi nu formă verbală
